FIFA World CUP 2014 in Brazil is closer to you than ever

Between 29-31 march 2013, the football world cup trophy is presented to all the guests of the Dubai Mall in United Arab Emirates. Everyone who like to have an unforgotble memory of Dubai 2013 can take a picture for free at the stand of this trophy in the main entrance of the biggest comercial center in the world.
Football is known as the most popular sport in the world, and indeed it is a huge industry conected with diferent type of buissness, charity and programs which tries to make the human being and the world better. Respect, fair play and the militant streem against racism, unhealthy behaviors are just couple values that make this sport great.
If hundreds years ago countries use to have wars to conquire new teritorie, proving wich type of modern civilization is better and more performant, after the second world war a simple game get more simbolical meanings than before. Football games such as Germany-France, England-Argentina, United States-USSR(lattly Russian Federation especialy in hockey) were much more than a simple game, a football mach where the victory worths more then three points, it's a gain of popularity and simbolical prestige.
About the world cup trophy. Since the advent of the World Cup in 1930, two trophies have represented victory: the Jules Rimet Trophy from 1930 to 1970, and the FIFA World Cup Trophy from 1974 to the present day.
The trophy, originally named Victory, but later renamed in honour of former FIFA president Jules Rimet, was made of gold plated sterling silver and lapis lazuli and depicted Nike, the Greek goddess of victory. Brazil won the trophy outright in 1970, prompting the commissioning of a replacement. The Jules Rimet Trophy was stolen in 1983 and never recovered.
The subsequent trophy, called "FIFA World Cup Trophy", was introduced in 1974. Made of 18 carat gold with a malachite base, it depicts two human figures holding up the Earth. The current holder of the trophy is Spain, winner of the 2010 World Cup.
A replacement trophy was commissioned by FIFA for the 1974 World Cup. Fifty-three submissions were received from sculptors in seven countries. Italian artist Silvio Gazzaniga was awarded the commission. The trophy stands 36.5 centimetres (14.4 inches) tall and is made of 5 kg (11 lb) of 18 carat (75%) gold with a base (13 centimetres [5.1 inches] in diameter) containing two layers of malachite. It has been asserted by Martyn Poliakoff that the trophy is hollow, if, as is claimed, it were solid, the trophy would weigh 70–80 kg and would be too heavy to lift. Produced by Bertoni, Milano, it weighs 6.175 kg (13.6 lb) in total and depicts two human figures holding up the Earth. Gazzaniga described the trophy thus, "The lines spring out from the base, rising in spirals, stretching out to receive the world. From the remarkable dynamic tensions of the compact body of the sculpture rise the figures of two athletes at the stirring moment of victory." It was first presented at the 1974 FIFA World Cup, to West German captain Franz Beckenbauer
The trophy has the visible engravement "FIFA World Cup" in outpouring letters at its base. The name of the country whose national team wins each tournament is engraved in the bottom side of the trophy, and therefore is not visible when the trophy is standing upright. The text states the year in figures and the name of the winning nation in its national language, for example – "1974 Deutschland", "1994 Brasil" and "2010 España". As of 2010, ten winners have been engraved on the base. It is not known whether FIFA will retire the trophy after all of the name plaques at the base are filled in; this will not occur until after the 2038 World Cup at the earliest FIFA's regulations now state that the trophy, unlike its predecessor, cannot be won outright: the winners of the tournament receive a replica which is gold plated rather than solid gold, acording to wikipedia.org.
FIFA WORLD CUP in Brazil 2014, seem to be an amaizing experience, with great sport shows of amazing athlets, with extraodrinary people from all over the world, samba and amaizing brazilians hospitalities. Just in case you have no plans for this weekend pick up a football jersey and come to make a picture with the trophy of the best, trophy of the champions.

Cand stapanii nu-s acasa canta cei de la cheesecake pe masa

Un început de primăvară în Aplii elvețieni

Primele zile ale primăverii m-au prins oarecum agitat. Programul zilnic care nu a oscilat prea mult în ultimele saptămâni, mi-a permis ca în timpul liber rămas în afara serviciului să mi-l dedic sufletului și trupului. În tandem cu maxima grecilor antici Mens sano in corpore sano, am menținut pe cât mi-a fost posibil programul de exerciții fizice, în orele răcoroase ale bijuteriei urbane în care am avut norocul să mă pomensc de mai bine de șapte luni. Dușul fierbinte și o gustare gătită cu multă căldură și dăruire au creau atmosfera și dispoziția propice lecurilor și documentării despre stare de lucrui acasă și în lume. Pâlcurile de moldoveni din Fabrica de branzeturi de vizavi de acvariumul din Dubai, mi-au reamintit într-o bună dinimeață că a venit primăvara, nici mai mult nici mai puțin afișând mărțișoare alb-roșii prinse în dreptul inimii. Măi să fie. Steaua București, echipa românească care a făcut istorie în anul în care am văzut lumina zilei, a reușit să o bată pe Chelsea la București la diferența de un singur gol, prilej de bucurie, care a marcat cumva evenimentele unei săptămâni. Întorcând fila, îi întalnesc la masa tăcerii a lui Brâncuși pe Dale Carnagie și pe Mihaela Rădulescu, care mă privesc pieziș așteptând să vadă cum, în ce mod voi îmbrăca impresiile apărute la încrucișarea sinoapselor decriptând mânunchiuri de idei și suflet în urma lecturiilor recente.(Dale Carnagie Arta de a reuși în viață; Mihaela Rădulescu Niște răspunsuri). Resetarea hard diskului inteligenței și botezul în apele răcorase dar suave ale jurnalistei simbol, fiică, iubită și mamă, au fost deliciile minții și a sufletului care au creat preambulul unei mari aventuri în timp și spațiu.
Prin ceața în care întrevăd unele momente ale copilării desclușesc cu ceritudine, perioada în care am fost absorbit de lupta binelui și a răului, de harisma și șarmul extraordinar pe care-l răspândea personajul lui sir Conan Doyle, Sherlock Holmes. Timp de vreo săptămână am trăit în Anglia victoriană, cu nobili și oameni simpli, cu minți lucide și sedimente ale trecutului ocult al Europei anglo saxonice, adresa Baker Street și camera cu șemineu în care erau rezolvate cele mai încâlcite și misterioase cazuri ale oamenilor simpli sau a capetelor încoronate. Aventurile și Memoriile lui Sherlock Holmes sunt două volume a câte 12 povestiri fiecare. Drumul îngust și lunecos al lecurii acestei cărți a fost îțesat de cotituri abrubte pe alocuri, datorită lacunelor englezei mele literare, ca într-un final să ies învingător din această cursă a reezistenței și curiozității deopotrivă. Răsfoiam ultima pagină și intâmplător mi-a revenit în minte stilul epistolat abordat de Bram Stocker.  Romanul irlandezului care l-a răspândit pe Dracul în cele patru vânturi ale lumii, la fel cum Sir Conan Doyle a rămas în memoria mentalului colectiv ca autorul celui mai cunoscut personaj al literaturii britanice, excepționalu Sherlock Holmes și a prietenului său doctorul James Watson. Atunci ca și acum era primăvară, parcă și acum simt în nările dilatate mirosul de cărți din sala Bibilotecii Central Universitare din Iași și mirosul de iarbă și frunze a Copoului înmuguit.
Londra poate dormi în pace, doctorul Moriarty nu va mai țeșe intrigi și nu va mai teroriza capitala și alte ținuturi ale coroanei britanice. Doctorul Watson a pierdut un prieten drag și omenirea din paginile cărții pe care o am alături o inteligență sclipitoare pusă în slujba binelui comun. Cât e de frumos să ai alături pe Sherlock Holmes, Watson, Maestru și Margarita, Maria lui Coelhio sau crema culurii greciei antice adunate la banchetul ținut de Platon, iubind impreună cu Mihaela și reușind în viați și în afaceri cu Carnagie. 
Foto: http://ineer.deviantart.com/art/painting-Sherlock-Holmes-337216360

Plastic, gaz și-un strop de primăvară

Întodeauna a fost greu să împaci cele două lumi care există paralel și care se bat cap în cap in diminesiune aceea tridimensională în care îți petreci această scurtă trecere pe fața pământului. Charles Darwin a cam dat-o în bara cu teoria aia alui a evoluției speciilor, zic unii, dar vărând cum indivizii speciei umane, campionii evoluționismului se târăsc, sar și zboară în viața, lucrurile apar intr-o cu totul alta ipostaza. Trăiesc toate placerile la maxim în confortul cel mai roz în același metru pătrat cu o râmă, furnică, albină și o cobră. Configurația acțiunilor umane este o întreagă filosofie și un amalgam ambiguu de valori etico-morale și sociale, pentru care tinerii își dau duhul pe câmpurile de lupă, în războiae străine, unii oameni lasă de bună voie munți de bănet organizațiior de binefacere și nu în cele din urmă apare deificarea și supuneara oarbă față de un biped, care sfidează orice sacrificii și limite fizice și psihice. O împletitură de cabluri, de drumuri, de imagini ce desenează o a patra dimensiune în care individul out nihil devine rob al sistemului sau un virus care declanșează alarma și pornește masinăria anti-conspirației. Nicodată nu e prea tâziu să devii cine ai putea fi, scria Elliot undeva, atunci de ce atât de mulți "eretici" încăpuți în patul lui Procust au reușit să iasă teferi din această meghină, schimbând tipare și reclădind interpretarea lumii, cu orașe și sate, fabrici, oameni, lacuri, munți, pustii și paduri tropicale. Locomotiva occidentală scârție, colosul cu picoare de lut se înghesuie cu ochii lui înguși spre proro puterii, dar finalitatea logică a unui mers al lucrurilor pe Terra cine și când și-l va asuma?

Furnicarul infernal care topește resurse și viața planetei, lasă oamenii tot mai interconectați în cabluri și tot mai singuratici în trăiri și sentimente, revoluțiile culturale aeu judecat într-atât valorile tradiționale încât practic am ramas fără valori autentice, decrepite, osificate și putrede în ochii unor chelboși miopi și debusolați. Învățați să zburați, pas cu pas, da-ți aripi dorințelor și viselor curate ale copilăriei, lasați tumultul lumii undeva departe, unde invidia și răutatea se mănăncă în sine până la autoeliminare. Licărul de aer proaspă ionizat, în drumul spre marte a lăsat sub picoarele tale, la o altitudine deja inapreciabilă, omenirea cu limitele sale pătrățoase, cu gurile de tun sau mitraileră înroșite distrugând și nimicind inamici văzuți și nevăzuți în timp ce într-un colț de planetă cineva aduce o nouă speranță și o veste bună.
(material pregătit după vizionare filmului Fear and Loathing in Las Vegas, 1998).
Neața!!!