Cămașa care ți se potrivește...

Niciodată nu este prea târziu să fii cine îți dorești să fii, dar oare câți din noi știu cu precizia polizorului de diamante ce își dorește cel mai mult de la viață, cine vrea să devină și dacă ceea ce dorești cu o intensitate arzătoare în clipa de față, după o clipă va rămânde doar un moft, o toană sau o rătăcire conjunctuală.
În piesa complexă a societății fiecare individ își asumă anumite roluri care se intercalează se suprapun se completeză reciproc și treptat zidesc limite de percepție, de conduită social, etc, etc, îmbăcând astfel straie ori prea largi ori prea mulate pentru caracterul și temperamentul tău. Toți se nasc egali, doar că până la pubertate fiecare copil este imbibat cu uleiurile și sucul genealogic, tranmis prin educația din familie, ferecând nemărginitul sau redirecționad puterile creatoare într-un anumit sens.
Viața unui om este ca un shopping, pentru cineva intr-un magazin cu o singura vitrina(un singur cerc de prieteni sau cunoscuti, aceeași localitate, țară, munca irascibilă și agasantă, aceiași mentalitate a oamenilor ignoranți, hrăpăreți, șmecheri și lunecoși). Un magazin cu aceleași lucuri pe care le știi deperost pe dinafară, pe care le visezi noapte, de care ți-e silă și care din lașitate sau lene, le schimbi unele cu altele. Natura umană rămâne aceiași de la un capăt de pământ la altul dar aparențele care îi deosebesc, odată înțelese pot face diferență din a dori și a face, din a avea toate și a fi puctul de referință a multe. Viața acestora din urmă este un periplu lejer, la pas ușor dar conștient într-un mall cu mii de vitrine, bunuri și servicii utile dar de cele mai multe ori inutile, bibelouri și accesorii, menite să dea valoare nulității. Oamenii pe care îi întâlnește aici sunt din țări diferite cu educație, scara de valori, filosofie a vieții și comportament intrapersonal și social total diferite de ale sale. Este un fel de diving într-un arhipelag de corali cu o floră și faună diversă. Iar dacă în bocceau educației părinteși a fost pusă undița alături de abilitatea de a pescui, omul va avea o garderoba colorată, un curcubeu de trăiri și lecții de viață, care volens nolens, distinge în cele din urmă menirea sa în viață, cămașa potrivită și rolul principal pe care trebuie să-l joace cu maximă intensitate în schemele încâlcite ale ping-pong-ului social.
 Doar tu ești responsabil de cămășile pe care le porți, de scheletul ascuns în garderogă sau în minte, iar pentru a reuși să nu irosești timpul fericiți sunt acei care se trezesc la timp și fac schimbarea care în timp produce diferență între cei de sus și cei de jos. Închei prin a dori tuturor să-și găsească cât mai curând propria cămașă...

 

Pacala în Arabia 2, pe aripile acvilei între cer si pamant...

Susura izvorul de sub cârciuma din mijlocului satului agale, câinii lătrau la cirezile de vite ce plecau după laptic, scărpinându-se degarduri, bananele cu talanca ucideau simfonia apaispea a lui motzart, iar deasura coamei dealului se înaltă triumfătoare acvila cu doua capuri de pe stema Moldovei medievale ducandul pe Pacala pe aripile vantlui departe de cei dragi, locurile copilăriei,a primelor iubiri si ce mai una alta departe de altarul sufletului sau.

Prietenii omuleanul nostru nu avea pre multi, un contopist, un vătaf, un boiernas pripasit la tata universitatilor occidentale,vreo trei patru breslasi, cativa cantareti de strana si si încă vreo doi trii patru omuleni aruncati de soarta ca zarurile pe mai multe meridiane, gata sa sară in ajutor c-o vorba, rugaciune, un harlet, un topor si o pusca in caz de urgie. Greu i-a mai fost lui Pacala sa împace sfaturile, realitatile si visele care doar ele stiu limanul in care va poposi drumetul nostru prin nisipurile mișcătoare ale Orientului. Mijlociu.
In drumul spre necunoscut,înarmat cu oleacă de aghiazma, anafura,doua iconiti, un ceaslov îngălbenit de ani si de toamnele fierbinti de rugăciune, prin fata lui treceau ca un vis expedotiile cavalerilor medievali împotriva necredincioșilor, omul rosu care duce spre pierzanie, pădurea de arama si de argint si lacul in care fat frumos cat pe ce era sa-si piardă cugetul si sufletul pentru cântecul sirenelor cu toate farmecele lor...
Lumea se învârtea ca un ghem in labele pisicutei pe lijanca într-o zi frumoasa de iarna, regii deveneau pioni,paiatele idoli ai prostimii iar adevăratul suflet al pământului, al bucuriei de a fi om, iubind, jertfind, ctidorind si proslavind cerul pentru ploaie si binecuvântarea cereasca din viata s-au pierdut în zarva mahalalelor si nimicnicia si îngustimea mintilor concentrate definitiv asupra cărnii si a pungii cu dirhami...

Transportation in Dubai. THE CARLIFT

I was always inspired be the people who change this world, the way it is known, the way the state of mind rules the society, the civilization and the understanding of the truely meaning of human being destiny and his place under this wonderfull and deeply sky. This is the main reason why a ordinary son of their parents, absorb like a spounge all the good thinks that preech the church. Time is going and in that same moment that change the desteny of the people i decided despide all the stream to study history, and the evolution of all human activities from the cave man to modern days. To be honest it was one of the greatest experinces in my life studing diferent subjects such as archilogy, antic, middel ages, modern and present history, but one of the most interesting couses i had was the history of mentalities, ruled by the dean of our Faculty of Histroy from Alexandru Ioan Cuza University, Alexandru Florin Platon. To tell you about my student ages, it requires to much time, papper and a essential quantity of drinks and food, that's why i switch the view to lands and people abroad my native places.
As may you noticed i am a persond who descover this world step by step, impatince and the thurst of knowledges paved my way through almost 13 months tooked all together which i lived in United States of America, working and travelling as well as thousands and thousands of students around the world who chose for their summer holliday destination the American Dream. American experinces were something special for me and helped my to understand better the where the reality and fiction creates another world, the temptation to become a dreamer is irezistible. From that craizy octomber 2009 past almost three years, a lot of things happened in the world and how strage does it sound i've got couple more years on my life acount, and with them some experinces that bring a sweet smile in the corner of my mouth during the rewathching pictures and videos made in the states. Now, as you can see, i am in Dubai, and between the shift of work and necesary sleeps, i continue the venture in arabic world, totaly diferent than mine or american's in it's simbolical interpretation. There is a lot of thinks which i'd like to discuss with you, but today i will try to explain some point about the transportation in Dubai, one of the Arab Emirates.
The transportation network is one of the main component of a big modern city. Depending of the activity of the person, there are diferent type of relocation things and people from place to place. In this order becouse in this town there are so glamouros buildings such as Burj Al Arab or Burj Khalifa, i can asure you that there are people who use helicopters in daily activities, beside this there are luxury limuzines, company cars, metro, public bus, water taxi and of course THE CARLIFT.
In a town of continuing development, where are working a impresionant number of international labor, there are special companies who provides them not jut the acomodation, work permit, etc etc, but and the special buses for transportation. This kind of service is wellknown in Dubai as carlift servise, or just carlift. You can get the advantages of this kind of transportation from the video, so basicly, for better saving money a part of workers chose this kind of transport. Despide that think then in the beginig i use to spent at least two hours before the job, and after the end ot the working day i was waiting another two hours to get home, with the bus that was nemed nicely Galaxy, i renamed it in Nepali Galaxi, becouse almost all the pasangers ware from that country. Becouse the driver use to pick everbody to their places it use to take a while till he use to let me to my adress. Right now i get to work for 15 minutes, and for the same amount of time i am home, i am glad that it helps me to not be late at work, and after the shifts i should not call the taxi.

Rozetka ala Midăl-ist (Priza în orientul apropiat)

De fiecare dată când aterizam pe alt continent decât cel european, descoperam locuri noi, oebiceiuri, mentalități și alte mici detalii care îi deosebeau pe locuitorii acelor meleaguri de noi cei mici, frumoși și scumpi din sud-estul european descotorosiți de lanțurile sovietice de vreo douăzeci de ani. În timp ce alergam m-am gândit : de ce Domle atât în state cât și aici la arabi, dacă îmi iau un aparat electric dce trebuie conectat la priza, trebuie să caut iar și iar diferite divice-uri pe care sa le îmbrac peste furca clasică,  pentru a mă putea conecta la sursa de energie. Aici la mine în lagărul de concentrare ținut sub asediu pe de o parte de batalioanele de taracani și muste iar pe de alta de națiile indusului, filipinelor sau a hominizilor de pe continetul negru , am descoperit doua modeluri diferit e de prize. Rozetca clasică, aia cu doua furci, nu mai are trecere în partea locului căci toate suresele tradiționale de curent au trei orificii fie ele dreptunghiulare sau  circulare în cazul edițiilor mai vechi. Dacă închid ochii și-ncercă să-mi aminesc cele învățate la lecțiile de fizică din cabinetul 106 din Liceul Berezovschi, atunci înclin să cred că aceste prize prevăd mai multă siguranță în cazurile de scurtcircuit și a fluctuației întensității curentului electric. Chestia interesantă este ca mai toate plug-urile au și un întrerupator atașat, destinat cred eu pentru a preveni curiozitățile copilăriei noastre, când în frumoasa căutarea a misterului cine se ascunde în priză puneam cuie sau șpilci în aceste găuri din pereți atunci când părinții nu erau prin apropiere. 

Mulți întreabă și cum este acolo în Dubai, eu încep pin a constata sec, frate, mă crezi sau nu dar arabii ăștia au altfel de rozetși decât avem noi și din câte se pare ei scot curentul electric cu un fel de năvod ultra sofisticat direct din Golful Persic într-o centrală atomică ridicată pe malul mării, romanticA, nu:). Și în caz că te-ai prăpădit în deșert și nu ai busolă nu-i nici un bai, te uiți și tu în stânga în dreapta și dacă reușești să zărești stâlpii de înaltă tensiuni împlântați în dune, ești salvat în proporție de 50 la sută în caz în care mai ai puteri să le urmărești direcția până la prima așezare omenească. Iar dacă vă porniți într-un sejur undeva în jurul lumii să nu uitați că printre primele lucruri cumpărate în țara în care preconizați să vă odihniți va fi în proporție de 75 de procente un adaptor electric la prizele locale. Descoeprim împreuna lumea, căci în detalii se ascund lucrurile mari, spunea undeva, cândva, un celebru cineva:)

lucky strike, between fake and deep feelling of being

There is a big question which look for our person from that early moment of our birth, what's our propose on this round earth. Diferent culutures offers diferent types of behavior to reach the happyness, the peace of mind and soul. Meanwhile the feeling of being happy was changed deep by the social networks and media. Wearing glamouros clothes, driving nice cars, living in fency apartments, using cool gadgets, enjoying the parties in Ibiza or somewhere else with famous dj's, and spending, spending, spending tones of money for sex and sinfull, unhealthy joy, takes the place of the moral virtues preeched in family by our parents, in schools by teachers or in churches, mosks or temples by God's servants.
Traveling around the world a human being can descover costoms, traditions, places and people, and dispite of all of this diferences, looking through aparences you cand find out that people on all meridians and paralels, want in general the same thinks. Speaking some time ago with one srilankan i discovered his struggle with life and the burnig wish to be succesfull. The most comon thing of workers abroad is the earning money and coming back opening some buissness, create a family and enjoy the life in native places.
to be continue, some how....

Hristos a înviat!!! Ziua Învierii așa cum am văzut-o eu în 2013.

După mai bine de 40 de zile de post și rugăciune creștinii ortodocși din întreaga lume au celebrat duminica de 5 mai sărbătoarea Învierii. Potrivit tradiției în fiecare an la Ierusalim are loc pogorârea focului haric care este ulterior transportat pe calea aerului în întreaga lume, astfel încât la miezul nopții creștinii purtând lumini să înconjoare bisericile în care se săvârșește Slujba Învierii, rostind cu bucurie tradiționalul salut pascal Hristos a înviat și intonând troparele Învierii. 

Dupa mai bine de opt luni de pelegrinări ăn deșerturile arabe, m-am pomenit în sâmbăta Învierii echipat cu o păsculiță și o duzină de ouă împachetate cu grija în trenul ce străbătea Dubaiul dintr-un colț în altul, mergând la slujba Învierii. Încă din cursul săptămânii am urmărit discuțiile de pe forumul nostru și am aflat că se organizează la o margine de oraș un serviciu divin dedicat acestei mari sărbători creștine. Mare mi-a fost mirarea când am descoperit că tocmai duminica cu pricina, nacialnicu mi-a dat zi liberă, mersi mult și sănătate, iardacă o fac pe ultra piosu înclin să cred că Dumnezeu a făcut o minune prin alții numai ca să ajung la liturghia Paștelui, neîncălcând tradiția de atâția ani. În drum spre biserică îmi treceu pe dinaintea ochilor minții frumoasele slujbe pascale din satul bunicilor, de lângă Nisporeni, cum ne adunam cu prietenii și făceam repetiții pentru slujbă, cum luptam cu voinicie împotriva somnului, nadufului provocat de sutele, poate și miile de lumânări, cu durerea ce paraliza picioarele și cu impresia că slujba nu se vai termina niciodată. Parcă îi văd pe copchii care veneau cu pasca la biserică în seara de Paști direct de la discotecă, cum înconjuram sfântul locaș ba cu o lumânare, ba cu prapur, ba cu un steag, în fiecare an încercam ceva diferit. Ei și momentul culminant  legat de această seara era sfințitul darurilor, cu oamenii care adunau în coșnițe ouă roșii și cozonaci. Tocmai în aceste dimineți reușeam să îmi revăd prietenii și cunoscuții pe care nu îi întâlnisem atât amar de vreme și tot în curtea bisericii se puneau la punct o bună parte din picnicurile de Duminică.

Cobor din taxi într-o margine a orașului înconjurată din trei părți de nisipuri, vântul în două cu nisip pătrundea în ochi, în nas și în părul zecilor de credincioși adunați la Slujba Învierii organizate de Consulatul României din emiratele Arabe Unite la o Bierica ortodoxă arabă. Am fost plăcut surpins să aud vorbindu-se în stânga și-n dreapta limba română, rămânând dea dreptul uluit când am descoperit că și slujba era ținută de un părinte de la Caterdrala Mitropolitană din Iași, ajutat de un dascăl pe care am avut prilejul să-l cunosc la ASCOR în vremea studenției(Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România). După ce lumea a luat lumină rândurile credincioșilor s-au mai rărit, dar nici urmă de nădușeală, sau senzația că slujba va dura la nesfârșit. Cei adunați au avut parte de un cuvânt frumos legat de această minunată sărbătoare iar după sfințirea darurilor, cei prezenți au putut gust din cozonacii tradiționali, un păhărul de vin și o vorbă bună. Slujba religioasă și posibilitatea să mai descoperi oameni noi mi-au creat toate premizele pentru o prăznuire frumoasă a zilei de duminică, vitregită de catletele, răciturile și zama de cocoș a bunicii, dar tolănită pe nisipuri fierbinți, mângâiată de valurile sărate ale golfului, stropită cu cocktailuri ad-hoc și încheiată cu melodii de chitară întâmpinând zorii la balconul din World Trade Center și somn de ierpure înainte de serviciu.