Vocea care strigă în pustie...

Acum câţiva ani mă gândeam că este vorba de Sadam Husein supărat foc pe americani că ăştia au început să-i bombaredeze edificiile fastuase, monumentele fără seamăn şi lanurile pline de rafinării şi sonde de petrol. Nu am să uit niciodată cum după 11 septembrie 2001, stăteam cu toţi colegii mei adunaţi buluc luni dimineaţa şi în loc de comentariile obişnuite despre filmul derulat în weekend la unicul post care dădea filme beton, noi comentam care mai de care ce s-a întamplat în SUA. O voce îi strigă pe occidentalii în pustie. Dacă câteva secole în urma Howard căuta în deşerturile nisipoase ale Egiptului vestigiile civilizaţiei faraonilor, cu piramidele, hieroglifele şi legendele ei misteriose, după invetarea motorului cu explozie internă şi a producţiei pe bandă rulantă a automobilelor, miza căutarilor s-a schimbat radical. Nici nu au reuşit să putrezească bine scândurile coşciugului irakian că băieţii călare hummer-ele decorate cu steluţe şi dungi alb-albastre au mai pus ochiul pe un nene care de rău de bine a mai şi făcut ceva treabă pentru bieţii libanezi, care vedeau falnicii chiparoşi folosiţi de Solomon la construcţia emblematiclui său templu, doar la Discovery Chanall. George Orwel în lucrarea sa "1984" scria printre altele că "IGNORANŢA ÎNSEAMNĂ PUTERE" şi "RĂZBOIUL ÎNSEAMNĂ PACE" referindu-se nu la dimocraţiile occidentale tutlate de visul american, ci la cel mai vicios sistem politic imaginat vreodată, al dictaturii omniprezente şi omnipotente... Interesul şi pizma, lăcomia şi perfidia explică astăzi valurile politico-militare şi aşa-zisele salvări monetare de ultim moment(după un proces bine calculat de falimentare premeditat aplicat de cineva cu scrupulozitate)nu poate lăsa indiferente minţile licide neafiliate...
Se spune că primul mare revoluţionar a fost Lucifer şi cei care îi urmează exemplul mai devreme sau mai târziu îi urmează destinul, prăbuşirea în neant, tartar sau aşa cum o ştiu cei mai doxaţi ca mine. Gandhi a fost modelul protestelor paşnice care au adus finalmente Independenţa Indiei, oare când şi cum, generaţiile de tranziţie de la comunism la economia de piaţă vor ajunge să se bucure şi ei de beneficiile mult trâmbiţatei democraţii capitaliste, care aici şi dincolo i-a proscris pe ei şi pe cei din generaţia mea la o stare de asediu continuu. Viitorul îşi trage seva din prezentul nostru şi din ceea ce facem şi gandim aici şi acum, nu trebuie să manipulăm, nici să ne lăsăm manipulaţi pentru merschinării politice ambalate frumos şi dichisite cu margarete. Vocea care cheama în pustie, chemă unde în vreun deşert? Consider că pustia nu este altceva decât acel mediu lipsit de scrupule şi valori. Cine are auzit să audă cine nu, să fie gata la ceasul cel din urmă să dea raspuns de ce şi-a ascuns talantul dacă putea să şi-l înmulţească.
O voce strigă în pustie, cine să fie, cine o aude, cine să-i răspundă?