Curiozități din insula ceaiului

Dragă redacție și toți cei mulți, puțini care îmi citiți materialele de pe aceasta pagină virtuală, vă mulțumesc pentru curiozitatea și timpul neprețuit acordat periplului alături de mine în aventura care poartă numele sugestiv de Viață. După cum am fost învățați de mici, viața este acel proces magic care clocotește în noi oamenii, în lumea florilor și a animalelor. chiar dacă toți suntem conștienți că florile și arborii au viață în ei, datorită proceselor vegetale care variază de la o specie la alta, de la o zonă climatică sau altitudine în care le-a fost hărăzit să existe, rareori găsim tihna și clipa liberă în care să analizăm mai în de aproape acest simplu adevăr. Departe de galagia marelor metropole sau a orașelor îndustriale, într-o bună după amiază am ajuns la un Templu Budist nu departe de Galewela(satul Galei și a Valei). Sincer să fiu acesta a fost prima experiență de acest gen din Sri Lanka și potrivit instrucțiunilor prietenului meu srilankez, am pus lacat pe cuptorul cu tabac, m-am echipat cu o pereche de șlapi(nu de alta dar la tot pasul acolo trebuie să te descalți și să-ți descoperi capul) și cum era și firesc mi-am înghesuit în buzunarele blugilor aparatul de fotografiat și mobilul.
Cum și era de așteptat la o margine de sat tropical, pe malul unui iaz e amplasat templul cu pricina. Ne-am făcut intrarea triumfală pe teritoriul mănăstirii trecând pe sub o poartă decorată cu stegulețele religiei budiste, am lăsat pe dreapta câțiva pui de căprioară îngrădiți într-un țarc și am parcat în fața complexului de statui a lui Budha.

Dea lungul timpului am avut ocazia să merg la mai multe mănăstiri prin Moldova, România sau Ucraina așa că nu am descoperit nimic nou în liniștea și pacea care învăluiau acest loc exotic împresurat de bananieri și copaci de cocos. Teritoriul acetei mănăstiri este relativ restrâns așa că la întrare pe partea dreaptă sunt inghesuite câteva chiliii, casa liderului spiritual, bucătăria, casa de oaspeți și cateva acareturi pentru gospodărie.
Din câte am înțeles eu fiecare templu trebuie să aibă câte o construcție piramidală conică, numită stupa, la temelia căreia potrivit tradiției locale erau depuse bijuterii și alte obiecte din melate scumpe, cu o valaore depotrivă materialî și spirituală, de obicei prinoase ale ctitorilor. Și dacă o sămânță de adevăr există în toate legendele  acestea, atunci cele mai mari bogății ale guvernului din Colombo, în loc să fie turismul prosper, exporturile de ceai sau alte mirodenii la drept vorbin imensul tezaur de aur și argint este depozitat evlavie și credință sub stupele dea lungul și latul întregii insule.
 Deși religia majoritară este budismul aici există și comunitați de musulmani, hinduși și creștini. Potrivit tradițiilor Budha, a avut de la crearea lumii până în prezent 24 de încarnări, așa că fiecare din ele este reprezentată de câte o statuie în complexul statuar în care ne-am alftat dintr-odată la debarcarea din super transportul nostru threewheeler-ul sau tuc tucul(importul tehnologic și cultural din India).
Istoria omenirii este plină de războaie, dezastre naturale, drame personale și naționale, intrigi, trădări, spionaj și magnifice exeple de virtute, curaj și abnegație. În acest Ocean Indian, micuța insulă a fost profund influențată de cultura și politica hindusă. În timpurile în care negura se lăsa în plină zi iar ziua de mâine era un cuvânt inexistent în lupta pentru supraviețuirea fizică și metafizică, alianțele politice a regilor de pe cele două maluri ale strâmtorii bengal și-au pus aprenta și asupra vieții religioase și a arhitecturii templelor. Regii srilankezi, buduști prin tradiție luau deseori regine indiene, astfel pentru a nu crea dispute pe teren religios, în fiecare lăcaș budist erau aplasat un mic spațiu panteonului zeităților hinduse. Atunci când turiștii occidentali vizitează aceste meleaguri pot face mii de poze cu Vișnu, Șiva și alte statui hinduse și mai puțin poze alături de statuile lui Budha, în dreptul cărora nu este permis le arăți spatele.
 Supersițiile au fost dintodeauna parte inseparabilă a mentalului colectiv și a practicilor perpetuate milenii. După o tură în jurul templului și fotografierea celor văzute, am găsit o furcă cu trei dinți destinată împlinirii poruncilor și a rugăciunilor. De jur împrejurul acestei furci creștea un copac care umbrea acest loc de la poalele unei stânci imense. Crengele lui erau pline de fâșii de material în care erau înfășurate monede iar apoi erau legate de acestea. Fiecare spațiu își are obiceiurile sale așa că mi-am pus și eu o dorință, am înfăsurat-o într-o bucatală de material și am legat-o de furcă, cand s-a împlini dorința am să dau sfoară-n țară.

 Una din cele mai mari curiozități legate de această zi totuși au fost plantele care se mișcă, da da, chiar se mișcă. Habar nu am cum se numesc aceste flor dar cer este că la simpla atingere, frunzele întinse în corolă se strâng într-un mănunchi și toată planta se contractă acțiune observabilă cu ochiul liber. Da fraților pe semne și-a dat seama că are de a afacere cu un moldovean și a vrut să se ferească din calea mea, caci vorba celor de la planeta moldova *șini sî puni cu un moldovan jiu nu iesă*